Depresia nu înseamnă slăbiciune. E o tulburare reală, care afectează tăcut copii, adolescenți și adulți. Ajutorul există și funcționează.
Dr. Magda Doca, medic primar psihiatru
Vlada are 13 ani și, deși are ochii mari, aceștia nu mai caută pe nimeni.
Stă pe canapea, în cabinetul meu, cu gluga trasă peste cap și privirea în podea.
Îi pun întrebări blânde, dar nu răspunde. O aud abia atunci când imi șoptește :
„Mami e în Italia, tati e în Spania. Eu sunt cu bunica.”
Nu spune că suferă. Nu spune că plânge. Dar trupul ei vorbește. Nu mănâncă bine. Nu se joacă. Nu doarme. Nu visează.
Spune doar că „nu mai are chef de nimic”.
Și îmi dau seama că, de fapt, ea suferă de “sindromul abandonului emoțional”.
Și, mai grav, e deja cu un picior în depresie.
Vlada este doar unul dintre miile de copii din România care trăiesc fără părinți, cu inimile golite de absență și mintea rătăcită printre întrebări fără răspunsuri.
Sunt copiii „rămași acasă”, în timp ce părinții lor luptă pentru un trai mai bun… în altă țară.
Iar între timp, copilul învață să se închidă în el. Să nu mai simtă. Să nu mai ceară. Să nu mai viseze. Aceasta este o formă tăcută de traumă. Iar de la tăcerea emoțională la depresie, e doar un pas.
Ce este depresia și cum se simte?
Depresia nu este întotdeauna vizibilă. Nu este mereu despre lacrimi. Uneori, este doar despre o tăcere grea în interior, o lipsă de sens, de energie, de viață.
Este o tulburare psihică reală, profundă, care afectează creierul, emoțiile, gândirea și corpul.
Printre simptome se numără:
– lipsa interesului pentru orice
– dificultăți de somn sau somn excesiv
– oboseală cronică
– retragere socială
– anxietate, vinovăție, iritabilitate
– gânduri negative sau autodistructive
Uneori, depresia arată ca un adult „funcțional” care își duce zilele pe pilot automat.
Alteori, arată ca un copil ca Vlada, care și-a pierdut zâmbetul înainte să apuce să-l folosească pe deplin.
De ce apare depresia?
Depresia nu vine dintr-un singur loc. E ca un puzzle format din:
– moșteniri genetice
– traume
– stres cronic
– lipsa sprijinului emoțional
– dezechilibre chimice în creier
În cazul copiilor și adolescenților, o cauză frecventă este ruperea legăturii cu figura de atașament. Copiii au nevoie de siguranță emoțională, de prezență, de predictibilitate. Când părinții lipsesc (chiar și cu intenții bune), mintea copilului poate trage concluzii dureroase: „nu merit”, „sunt singur”, „nu contez”.
Aceste convingeri, neprocesate, devin rădăcinile unei depresii profunde, care apare uneori ani mai târziu.
Depresia la adolescenți și copii
Este greșit să credem că depresia este doar a adulților. La copii și adolescenți, ea se poate manifesta diferit:
– iritabilitate excesivă
– tulburări de comportament
– probleme de concentrare sau rezultate școlare slabe
– dureri fizice fără explicație medicală
– nevoia de izolare sau dependență extremă de tehnologie
Pentru acești tineri, este esențial ca adulții din jur să fie atenți, calzi și prezenți.
Depresia la vârste fragede poate fi tratată cu psihoterapie, intervenții familiale și, uneori, în forme severe, tratamente medicamentoase sau TMS.
Cum tratăm depresia?
Fie că e vorba de copii, adolescenți sau adulți, depresia nu trece de la sine.
Este nevoie de un tratament personalizat, bazat pe evaluare psihiatrică atentă.
Psihoterapia este esențială. Ajută pacientul să înțeleagă cauza suferinței, să reconstruiască stima de sine și să învețe să simtă din nou.
Medicația poate fi utilă în forme moderate și severe, pentru echilibrarea biochimiei cerebrale. Iar în cazuri rezistente, TMS – Stimularea Magnetică Transcraniană, reprezintă o soluție modernă și eficientă.
Ce este TMS și de ce funcționează în tratarea depresiei?
Imaginează-ți că depresia e ca o ceață groasă care se așază, zi după zi, peste mintea ta. Nu se vede mereu din afară, dar pe dinăuntru… totul e mai greu. Mai obositor. Mai gol.
Stimularea Magnetica Transcaniana TMS este o metodă modernă care încearcă exact asta: să înlăture ceața. Nu cu vorbe goale, nu cu promisiuni, ci printr-un proces blând, științific, validat și sigur.
TMS folosește impulsuri magnetice delicate, aplicate în zona creierului responsabilă de emoții – cortexul prefrontal stâng. Este zona care, la cei cu depresie, devine tăcută, mai puțin activă, mai „închisă”.
Tratamentul încearcă, pas cu pas, să trezească acea parte a minții. Să o reactiveze. Să o ajute să simtă din nou. Nu doare. Nu necesită anestezie. Nu implică medicamente. Doar te așezi într-un scaun, iar aparatul începe să transmită impulsuri. Le simți ca pe niște bătăi ușoare, ritmice, în zona capului. Nimic invaziv, nimic agresiv.
Ce spun studiile? Nu e doar o promisiune, e o realitate
Într-un studiu amplu publicat în Biological Psychiatry, peste 300 de persoane care nu au răspuns la tratamente medicamentoase au urmat TMS. După câteva săptămâni, jumătate dintre pacienți au simțit o reducere clară a simptomelor, iar aproape o treime au ajuns în remisie, adică simptomele au dispărut complet.
Alt studiu, realizat de cercetătorul Mark George și colegii săi, a arătat că TMS nu doar ameliorează depresia, ci are efecte de lungă durată. Șase luni mai târziu, mulți pacienți încă se simțeau bine. Simțiseră o schimbare reală, profundă.
Cum se simte TMS în viața reală?
Pacienții spun lucruri simple, dar puternice:
„E ca și cum cineva a deschis un geam într-o cameră închisă.”
„Am început să mă trezesc dimineața fără acea greutate în piept.”
„E prima dată după ani în care am râs fără să forțez.”
Și ce e cu adevărat special?
TMS acționează acolo unde depresia se naște, în rețelele cerebrale. Fără să afecteze ficatul, stomacul sau somnul, cum o fac uneori medicamentele.
Nu provoacă dependență. Nu anulează emoțiile. Dimpotrivă: le trezește.
Este ideală pentru cei care:
– nu mai răspund la tratamente clasice
– se tem de efectele adverse ale pastilelor
– vor o opțiune naturală, dar susținută de știință
Nu e magie. E neuroștiință cu suflet
TMS nu promite minuni peste noapte. Dar poate fi exact acea mână întinsă care te ajută să ieși din întuneric.
Ședință cu ședință, creierul începe să „reînvețe” ce înseamnă bucuria, motivația, speranța. Asta înseamnă neuroplasticitate – capacitatea creierului de a se adapta și vindeca.
Și da, vindecarea e posibilă.
Pentru unii e începutul. Pentru alții – ultima speranță. Dar pentru toți cei care au încercat, TMS a fost o ușă care s-a deschis.
De ce depresia este boala secolului 21?
Trăim în era conexiunii digitale, dar suntem mai deconectați emoțional ca niciodată.
Trăim în viteză, într-o avalanșă de informații, presiuni, comparații și așteptări nerealiste. Copiii cresc între telefoane și absențe. Adulții supraviețuiesc între taskuri și epuizare.
Și într-o lume care cere mereu „să fim bine”, depresia se ascunde. Se instalează tăcut. Și doare în tăcere.
În loc de final, un început
Vlada nu mai e singură. A început terapia TMS. Zâmbește rar, dar sincer. Își desenează din nou familia, de data aceasta, tinandu-si de mana mama si tatal.
Scriu aceste rânduri nu doar ca medic. Ci ca om care știe cât de grea poate fi lupta interioară.
Dacă te-ai regăsit în această poveste sau dacă e povestea copilului tău, a fratelui tău, a sufletului tău, nu lăsa tăcerea să câștige! Cere ajutor! Îți promit că nu ești singur. Iar depresia… nu e un capăt. E un semnal că e timpul să începi din nou.
Ce se întâmplă în cazul în care depresia nu este tratată corespunzător?
Depresia netratată nu rămâne „într-un colț” al minții. În timp, ea se adâncește. Se transformă. Se extinde în toate aspectele vieții. Poate afecta relațiile, performanța la muncă sau la școală, sănătatea fizică și mintală. Poate duce la izolare severă, consum de substanțe, auto-vătămare sau, în cele mai grave cazuri, la suicid.
Da, manifestările acestei boli pot duce la sinucidere.
Gândurile suicidare sunt, adesea, semne ale unei depresii profunde, care nu mai poate fi ignorată. De aceea, intervenția timpurie este vitală.
Psihoterapia, susținerea emoțională și, la nevoie, tratamentele specializate, pot salva vieți.
Depresia se tratează. Durerea nu trebuie trăită în tăcere. Ajutorul există. Și funcționează.
✍ Dr. Magda Doca
Medic primar psihiatru
0743 078 463
psihimed.doca@gmail.com
www.psihimed-doca.ro