Interviu cu dr. Magda Doca: ce afectează creierul uman și care sunt pașii simpli pentru a-i reda sănătatea și vitalitatea.
Interviu realizat de Eliza Voaides
Creierul uman este motorul invizibil al existenței noastre. El ne guvernează emoțiile, gândurile, reacțiile și chiar felul în care iubim. Deși pare indestructibil, este, de fapt, o structură fragilă, sensibilă la stres, la lipsa somnului și la ritmul alert al vieții moderne. În timp, aceste presiuni pot duce la epuizare și la tulburări complexe.
Pentru a înțelege mai bine de ce se îmbolnăvește creierul uman și cum putem preveni acest proces, am stat de vorbă cu doamna doctor Magda Doca, medic primar psihiatru, care ne-a oferit o perspectivă medicală, dar și umană, asupra modului în care mintea reacționează la provocările lumii de astăzi.
Care sunt obiceiurile care ne afectează cel mai mult creierul?
Eliza Voaides:
Doamna doctor, trăim într-o perioadă în care totul se desfășoară pe repede-înainte. Muncim mult, dormim puțin, suntem conectați constant la tehnologie. Care sunt, din perspectiva dumneavoastră, obiceiurile care îmbolnăvesc cel mai frecvent creierul?
Dr. Magda Doca:
Creierul uman are o capacitate extraordinară de adaptare, însă are și limite.
Când aceste limite sunt depășite zi de zi, el începe să trimită semnale subtile: oboseală mintală, tulburări de memorie, iritabilitate, scăderea atenției sau chiar dificultăți în luarea deciziilor simple.
Unul dintre cele mai nocive obiceiuri este lipsa somnului. Somnul nu este un moft, ci o funcție biologică vitală. În timpul nopții, creierul „curăță” reziduurile acumulate în timpul activității zilnice, procesează informațiile și consolidează amintirile.
Am avut o pacientă de 29 de ani, care lucra în domeniul financiar și dormea doar patru ore pe noapte. La început, credea că rezistă fără probleme, dar, după câteva luni, a început să uite detalii importante, să devină irascibilă și să plângă din senin. Nu suferea de depresie, ci de epuizare cerebrală severă. După reglarea programului de somn și reducerea consumului de cafea, starea ei s-a schimbat complet.
Un alt obicei extrem de dăunător este stresul continuu. Când corpul trăiește într-o stare permanentă de alertă, hormonii de stres, în special cortizolul, afectează conexiunile neuronale. În timp, persoana devine mai anxioasă, mai obosită, mai vulnerabilă emoțional. Am întâlnit oameni care nu mai puteau simți bucurie nici măcar în momentele frumoase. Erau, pur și simplu, epuizați din interior.
La fel de nocivă este și alimentația dezechilibrată, bogată în zahăr și grăsimi saturate. Creierul are nevoie de energie de calitate, de grăsimi bune, cum ar fi cele din pește, avocado sau nuci, și de vitaminele B, D și E. Fără ele, neuronii nu pot comunica eficient.
De pildă, am avut un tânăr care se plângea mereu de oboseală, lipsă de motivație și confuzie mintală. Nu avea nimic grav, doar un deficit masiv de vitamina B12, cauzat de o alimentație săracă și neregulată.
Și nu în ultimul rând, sedentarismul. Oamenii uită că mișcarea nu este doar pentru mușchi, ci și pentru creier. Când facem sport, oxigenăm creierul, eliberăm endorfine și stimulăm neurogeneza – adică formarea de noi neuroni. Chiar și o plimbare zilnică de 30 de minute poate face diferența între o minte obosită și una clară.
Creierul uman este ca un dirijor: are nevoie de ritm, echilibru și armonie. Când îl forțăm prea mult sau îl neglijăm, întreaga orchestră a corpului se dezacordează.
Ce afecțiuni pot afecta creierul uman?
Eliza Voaides:
Ați menționat obiceiurile care ne pot slăbi sănătatea mintală. Dar există și situații mai grave, în care apar afecțiuni ce afectează direct structura sau funcționarea creierului. Care sunt cele mai frecvente și cum se manifestă?
Dr. Magda Doca:
Da, există multe situații în care creierul nu mai poate compensa prin simpla schimbare a stilului de viață. În acele momente, vorbim deja despre afecțiuni neurologice sau neuropsihiatrice, care pot avea urmări serioase.
Cele mai frecvente pe care le întâlnesc în practică sunt: accidentul vascular cerebral, adenomul hipofizar, tumorile cerebrale, dar și hidrocefalia sau nevralgia de trigemen.
Spre exemplu, accidentul vascular cerebral (AVC) este una dintre cele mai dramatice urgențe medicale. În câteva secunde, o parte din creier nu mai primește oxigen, iar celulele neuronale încep să moară. Am avut pacienți care au ajuns la spital după ce „li s-a înmuiat” o parte a feței sau nu mai puteau vorbi clar. În funcție de rapiditatea intervenției, se poate recupera parțial sau aproape complet, dar, uneori, rămân sechele care afectează viața de zi cu zi: vorbirea, mersul, memoria.
Apoi, există afecțiuni mai puțin cunoscute, dar cu impact mare, cum ar fi adenomul hipofizar. Este o tumoră benignă localizată la nivelul glandei hipofize, situată la baza creierului. Mulți pacienți nici nu bănuiesc că o au, până când încep să apară tulburări hormonale: creștere inexplicabilă în greutate, modificări de dispoziție, oboseală cronică sau chiar tulburări de vedere. Îmi amintesc de o pacientă de 36 de ani care, timp de doi ani, a tratat simptomele ca pe o simplă „stare de stres”. Un RMN făcut din întâmplare a dezvăluit cauza reală. După tratamentul corect, starea ei s-a îmbunătățit vizibil.
Hidrocefalia și nevralgia de trigemen sunt alte două afecțiuni întâlnite relativ des. Prima implică o acumulare excesivă de lichid în creier, care produce presiune și dureri intense de cap. A doua, nevralgia de trigemen, este una dintre cele mai dureroase experiențe posibile. Pacienții descriu senzații de șocuri electrice în zona feței, uneori declanșate de simpla atingere a pielii.
Cât despre tumorile cerebrale, ele pot fi benigne sau maligne, dar efectul lor asupra creierului este întotdeauna semnificativ. Pot schimba comportamentul unei persoane, felul în care vorbește, gândește sau reacționează emoțional.
Ce este și cum se manifestă ceața cerebrală (brain fog)?
Eliza Voaides:
În ultima vreme, tot mai mulți oameni, tineri și activi, se plâng că „nu mai pot gândi limpede”. Spun că au mintea încețoșată, că uită lucruri simple. Ce este, de fapt, această „ceață cerebrală” despre care auzim atât de des?
Dr. Magda Doca:
„Ceața cerebrală” sau brain fog este un fenomen tot mai frecvent, mai ales în rândul persoanelor care trăiesc într-un ritm alert, fără suficientă odihnă. Nu este o boală în sine, ci un semnal de suprasolicitare a creierului uman.
Practic, creierul spune: „Mă forțezi prea mult, am nevoie de o pauză.”
Pacienții descriu senzația ca pe o stare în care gândurile par mai lente, atenția dispare ușor, iar deciziile devin grele. Este o formă de oboseală cognitivă în care claritatea mintală se pierde treptat. Mulți spun că se simt „deconectați de la realitate” sau că „nu mai pot ține pasul cu propriile idei”.
În cabinet, văd adesea tineri de 25–35 de ani, oameni foarte implicați profesional, care vin și spun: „Nu mai reușesc să mă concentrez. Citesc aceeași propoziție de trei ori și nu rețin nimic.”
De multe ori, cauza nu este o problemă neurologică gravă, ci stresul prelungit combinat cu lipsa somnului și supraexpunerea la tehnologie.
Un exemplu concret: o pacientă de 34 de ani, mamă a doi copii mici și angajată într-o firmă de IT, îmi povestea că se simte „ca un computer cu prea multe ferestre deschise”. Lucrurile mărunte o copleșeau, uitările deveniseră frecvente și nu mai putea lua decizii simple. Analizele au ieșit normale, dar creierul ei era complet suprasolicitat. Soluția nu a fost un medicament, ci o schimbare de ritm: program de somn regulat, mai puțin timp online, pauze reale în timpul zilei și o alimentație corectă. După câteva săptămâni, mi-a spus: „Parcă mi s-a luminat mintea.”
Ceața cerebrală apare adesea și după infecții virale, perioade de stres intens, traume emoționale, carențe de vitamine sau tulburări hormonale.
În ce măsură folosirea excesivă a telefoanelor mobile, calculatorului sau a laptopului ne afectează creierul?
Eliza Voaides:
Doamna doctor, trăim practic conectați la ecrane: telefoane, laptopuri, tablete. În ce măsură ne afectează această dependență digitală creierul?
Dr. Magda Doca:
Mai mult decât ne dăm seama. Creierul uman nu a fost construit pentru avalanșa de stimuli digitali din prezent. Când petrecem ore întregi online, atenția se fragmentează, iar capacitatea de concentrare scade. În plus, lumina albastră emisă de ecrane inhibă melatonina, hormonul somnului, și astfel apar insomniile, oboseala și anxietatea.
Am avut un pacient care petrecea peste zece ore pe zi în fața calculatorului. Când nu era online, se simțea apatic și neliniștit. Practic, creierul său devenise dependent de dozele rapide de dopamină produse de jocuri și rețele sociale.
Recomand mereu o regulă simplă: pauze scurte la fiecare oră și cel puțin o oră fără ecrane înainte de culcare. Creierul are nevoie de liniște pentru a-și restabili echilibrul. Când îl deconectăm de la zgomotul digital, începe să „respire” din nou.
Care sunt cele mai importante elemente pentru a menține un creier sănătos?
Eliza Voaides:
Pentru final, haideți să vorbim despre prevenție. Ce putem face, în viața de zi cu zi, pentru a avea un creier sănătos și echilibrat?
Dr. Magda Doca:
Sănătatea creierului se construiește zilnic, prin obiceiuri simple. Nu e nevoie de schimbări dramatice, ci de consecvență.
Somnul – este cea mai importantă „vitamină” pentru creier. În timpul somnului, neuronii se regenerează și memoria se consolidează.
Alimentația echilibrată – peștele, fructele de pădure, legumele verzi și semințele ajută la funcționarea optimă a creierului.
Mișcarea fizică – plimbările, dansul sau orice formă de activitate cresc oxigenarea și eliberează endorfine.
Hidratarea – chiar și o ușoară deshidratare poate reduce atenția și energia mintală.
Odihna mintală – timpul petrecut fără ecrane, cititul sau conversațiile plăcute relaxează mintea.
Relațiile autentice – conectarea sinceră cu ceilalți menține echilibrul emoțional.
Creierul uman are nevoie de respect, la fel ca orice alt organ. Dacă îl hrănim corect, îl odihnim și îl stimulăm, ne va răsplăti prin claritate, memorie și o stare generală de bine.
Eliza Voaides:
Vă mulțumesc, doamna doctor, pentru sfaturile valoroase.
Dr. Magda Doca:
Cu drag! Să ne amintim mereu: atunci când avem grijă de minte, avem grijă de tot ceea ce suntem.
Date de Contact
✍ Dr. Magda Doca
Medic primar psihiatru
0743 078 463
psihimed.doca@gmail.com