Învață să recunoști tulburarea de personalitate narcisică, să o deosebești de egoism și să descoperi tratamentele disponibile.
Dr.Magda Doca, medic primar psihiatru
În cabinetul meu au intrat, de-a lungul anilor, sute de oameni.
Unii au venit pentru anxietate. Alții pentru depresie. Unii pentru atacuri de panică, iar alții pentru că relațiile lor se destrămau fără să înțeleagă de ce.
Sunt Dr. Magda Doca, medic psihiatru, iar astăzi vreau să vorbim despre tulburarea de personalitate narcisică.
În ultimii ani, am observat că acest termen este folosit mai des ca niciodată.
Îl întâlnesc pe rețelele sociale, în podcasturi, în articole și în conversațiile dintre oameni. A devenit o explicație rapidă pentru aproape orice comportament care rănește, manipulează sau dezamăgește.
Înțeleg de ce se întâmplă asta.
Atunci când suferim, avem nevoie de răspunsuri. Încercăm să înțelegem ce ni s-a întâmplat și să punem un nume experiențelor prin care trecem. Uneori, un diagnostic pare să ofere exact această claritate.
Numai că, în psihiatrie, lucrurile sunt rareori atât de simple.
Nu orice persoană egoistă are o tulburare de personalitate.
Nu orice om care își dorește să fie admirat este narcisic.
Și nu orice relație dificilă ascunde un diagnostic psihiatric.
În realitate, fiecare dintre noi are, într-o anumită măsură, trăsături narcisice.
Ne bucurăm când suntem apreciați.
Ne dorim să fim respectați.
Suferim atunci când suntem respinși sau criticați.
Toate acestea fac parte din experiența umană și nu reprezintă o boală.
Tulburarea de personalitate narcisică presupune un tipar persistent, prezent în mai multe situații de viață.
- Pot apărea o imagine exagerată asupra propriei importanțe și o nevoie excesivă de admirație.
- Sentimentul că persoana merită un tratament special.
- Dificultatea de a recunoaște nevoile și emoțiile celorlalți.
- Folosirea relațiilor în avantaj propriu.
- Invidia și atitudinile arogante.
Este important să nu confundăm anumite trăsături sau comportamente narcisice cu o tulburare de personalitate. Diagnosticul nu poate fi pus de partener, familie sau din informațiile găsite pe internet, ci necesită o evaluare realizată de un medic psihiatru sau de un psiholog clinician.
O altă întrebare pe care o aud foarte des în cabinet este: „Se poate trata?”
Răspunsul este da. Tratamentul există, însă nu este simplu și nici rapid. Este un proces care cere timp, răbdare și implicarea pacientului. Cu ajutorul psihoterapiei și, atunci când este nevoie, al tratamentului psihiatric, multe persoane pot învăța să își gestioneze mai bine emoțiile, să construiască relații mai sănătoase și să ducă o viață mai echilibrată.
De ce apare tulburarea de personalitate narcisică?
Nu există o singură cauză care explică apariția tulburării de personalitate narcisică. Cel mai probabil, aceasta se dezvoltă prin combinația dintre predispoziția biologică și experiențele de viață.
Unii oameni au o vulnerabilitate biologică mai mare încă de la naștere. Peste această predispoziție se adaugă experiențele din copilărie, relațiile cu părinții, mediul în care cresc și felul în care învață să se raporteze la ei înșiși și la ceilalți.
De exemplu, un copil care este criticat constant sau care simte că trebuie să fie mereu perfect poate ajunge să își construiască o imagine de sine fragilă. La fel, un copil care este lăudat excesiv, fără limite clare și fără să învețe să accepte eșecul, poate dezvolta o percepție nerealistă despre sine.
Asta nu înseamnă că părinții sunt vinovați sau că orice copil crescut în astfel de condiții va dezvolta o tulburare de personalitate. Personalitatea se formează sub influența mai multor factori, iar fiecare persoană are propria poveste.
De aceea, doi frați care cresc în aceeași familie pot deveni adulți foarte diferiți.
Cel mai important lucru de reținut este că tulburarea de personalitate narcisică nu apare peste noapte și nici nu are o singură explicație. Este rezultatul unui proces care începe devreme în viață și evoluează în timp.
Psihoterapia este baza tratamentului
Cel mai important tratament pentru tulburarea de personalitate narcisică este psihoterapia. Nu există un medicament care să trateze direct această afecțiune.
În timpul terapiei, pacientul începe să înțeleagă tiparele de gândire și comportament care îi influențează viața. Înțelege de ce are nevoie constantă de apreciere, de ce reacționează atât de puternic la critică și de ce relațiile cu cei din jur devin, uneori, conflictuale.
Schimbarea apare treptat. Uneori este nevoie de luni sau chiar ani pentru ca rezultatele să devină vizibile. Cu fiecare ședință, pacientul învață să își gestioneze mai bine emoțiile și să privească situațiile din perspective diferite.
Există mai multe forme de psihoterapie care pot fi de ajutor.
Terapia cognitiv-comportamentală îl ajută pe pacient să identifice gândurile care îi influențează comportamentul și să le înlocuiască cu unele mai echilibrate.
Terapia centrată pe scheme (Schema Therapy) merge mai în profunzime și explorează experiențele din copilărie care au contribuit la formarea acestor tipare. Scopul este dezvoltarea unor moduri mai sănătoase de a face față emoțiilor și relațiilor.
Psihoterapia psihodinamică urmărește înțelegerea conflictelor interioare și a mecanismelor de apărare care stau la baza comportamentului narcisic.
Indiferent de metoda aleasă, relația dintre pacient și terapeut este foarte importantă. Încrederea se construiește în timp și reprezintă unul dintre factorii care influențează succesul tratamentului.
Când este nevoie de tratament psihiatric?
Mulți oameni cred că medicamentele pot trata tulburarea de personalitate narcisică. În realitate, lucrurile stau puțin diferit.
Nu există un tratament medicamentos care să vindece această tulburare. Totuși, medicul psihiatru poate recomanda medicamente atunci când apar alte probleme psihice.
De exemplu, unele persoane dezvoltă depresie, anxietate sau insomnie. Altele se confruntă cu iritabilitate accentuată, impulsivitate sau episoade intense de furie, mai ales după un eșec sau o respingere.
În astfel de situații, medicul psihiatru poate recomanda antidepresive atunci când sunt prezente depresia sau anxietatea. În anumite cazuri, pot fi indicate și stabilizatoare ale dispoziției sau antipsihotice în doze mici, dacă simptomele o impun.
Este important de reținut că medicamentele tratează simptomele asociate, nu tulburarea de personalitate în sine.
Ce rezultate poate avea tratamentul?
Scopul tratamentului nu este ca persoana să își piardă complet trăsăturile de personalitate. Obiectivul este ca acestea să nu îi mai afecteze viața de zi cu zi.
Pe parcursul terapiei, mulți pacienți învață să accepte mai ușor critica, să își controleze reacțiile impulsive și să construiască relații bazate pe respect și încredere. În timp, stima de sine devine mai stabilă și nu mai depinde atât de mult de aprecierea celor din jur.
Cum conviețuim cu un narcisist fără să ne pierdem pe noi înșine?
Acesta este unul dintre cele mai frecvente subiecte pe care le discut cu pacienții mei. În acest context, folosesc termenul „narcisist” în sensul în care este folosit în limbajul de zi cu zi.
Înainte de toate, este important să înțelegem că nu putem schimba o altă persoană dacă aceasta nu își dorește ajutor. Putem însă schimba felul în care alegem să ne raportăm la ea.
Dacă ai în jurul tău o persoană cu trăsături narcisice, încearcă să stabilești limite clare. Spune ce accepți și ce nu accepți, fără să te simți vinovat pentru asta. Limitele sănătoase nu distrug relațiile. Din contră, le fac mai echilibrate.
La fel de important este să nu îți măsori valoarea prin ochii celeilalte persoane. Criticile, devalorizarea sau lipsa de empatie te pot face, în timp, să te îndoiești de tine. Amintește-ți că valoarea ta nu depinde de aprobarea nimănui.
Nu încerca să câștigi fiecare conflict și nu căuta permanent validarea unei persoane care își oferă aprecierea doar atunci când îi este convenabil. Acest tip de dinamică poate deveni obositor și îți poate afecta stima de sine.
Nu în ultimul rând, ai grijă și de tine. Păstrează legătura cu familia și prietenii, continuă să faci lucrurile care îți aduc bucurie și nu renunța la propriile nevoi doar pentru a menține liniștea în relație.
Dacă observi că relația îți afectează sănătatea emoțională, că trăiești permanent cu anxietate, teamă sau sentimentul că nu ești niciodată suficient de bun, este important să ceri ajutor. Discuția cu un psiholog sau cu un medic psihiatru te poate ajuta să înțelegi mai bine ce se întâmplă și să iei cele mai bune decizii pentru tine.
Schimbarea este posibilă
Tulburarea de personalitate narcisică nu se schimbă în câteva săptămâni. Vorbim despre un proces care poate dura luni sau chiar ani. Cu toate acestea, progresul este posibil atunci când pacientul este motivat și urmează tratamentul recomandat.
Psihoterapia rămâne elementul central al tratamentului, iar intervenția psihiatrică completează acest proces atunci când apar depresia, anxietatea sau alte simptome care au nevoie de tratament medicamentos.
În final, este important să ne amintim un lucru: un diagnostic nu definește un om. În spatele fiecărei tulburări de personalitate există o persoană cu propria poveste, propriile suferințe și propriile resurse.
Nu putem controla comportamentul celorlalți, dar putem alege cum răspundem și ce loc le permitem să ocupe în viața noastră. Atunci când primim ajutorul potrivit, schimbarea este posibilă. Uneori este lentă, alteori dificilă, dar merită fiecare pas.
Programări: 0743 078 463
Dr. Magda Doca
Medic primar psihiatru
Certificare clinică internațională în Stimulare Magnetică Transcraniană (TMS) – The Academy of Brain Stimulation